Alege limba dorita: Arabia saudita
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Noutati

Prev Next

AFFAIRE DANIS ET L’ASSOCIATION DES PERSONNES D’ORIGINE TURQUE c. ROUMANIE

08-05-2015

En l’affaire Danis et l’Association des personnes d’origine turque c. Roumanie, La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de :           Josep Casadevall,président,           Luis López Guerra,           Ján...

Citeste articolul

“DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES” ÎN CONTEXTUL GARANŢIILOR DATE DE CARTA DREP…

08-05-2015

Petre MATEI EU legislation provides common principles for European Parliament elections. The 1976's act concerning the election of the European Parliament's members, defines the common principles for all member states in...

Citeste articolul

Dreptul la apărare vs. Folosirea ca mijloace de probă a înscrisurilor clasificate

I. ENUNTAREA PROBLEMEI

Prin folosirea ca mijloace de probă în cadrul proceselor civile a documentelor clasificate se poate aduce atingere mai multor principii fundamentale ale procesului civil, precum: dreptul la un proces echitabil (art. 6 alin. 1 CPC, art. 6 par. 1 CEDO), principul egalităţii (art. 8 CPC), dreptul la apărare (art. 13 CPC), principiul contradictorialităţii (art. 14 CPC).

În concret, partea împotriva căreia se folosesc documente clasificate este lipsită de orice posibilitate de a proba contrariul celor consemnate în acestea, atâta timp cât nu are acces la ele (nici ea personal, nici apărătorul ei). În acest fel se aduce atingere dreptului la apărare şi la un proces echitabil. Totodată, partea care deţine şi foloseşte astfel de mijloace de probă (documente clasificate) va avea în cadrul procesului o poziţie de superioritate, aducându-se astfel atingere principiului egalităţii, ce trebuie să caracterizeze procesul civil.

Prin folosirea ca mijloace de probă a documentelor clasificate va avea de suferit inclusiv principiul contradictorialităţii, întrucât instanţa nu ar putea pune în discuţia părţilor aspecte consemnate în astfel de înscrisuri. Or, după cum se ştie, „Instanţa îşi va întemeia hotărârea numai pe motive de fapt şi de drept, pe explicaţii sau pe mijloace de probă care au fost supuse, în prealabil, dezbaterii contradictorii.” (art. 14 alin. 6 CPC).

Ipoteza cea mai frecventă în care poate apărea această problemă este cea în care una dintre părţi este statul.

II. POSIBILE SOLUŢII. CONCLUZII

Pentru rezolvarea acestei situaţii se pot identifica următoarele soluţii:

  • declasificarea în anumite condiţii a informaţiilor în litigiu şi folosirea lor ca mijloace de probă conform dreptului comun;
  • permiterea accesului la aceste documente avocatului părţii şi folosirea lor ca mijloace de probă;
  • permiterea accesului la aceste documente avocatului şi părţii şi folosirea lor ca mijloace de probă;
  • nefolosirea respectivelor înscrisuri ca mijloace de probă în cadrul procesului, dacă nu se adoptă niciuna dintre măsurile de mai sus.

Considerăm că cea mai viabilă dintre variantele prezentate mai sus este prima, respectiv declasificarea în anumite condiţii a informaţiilor în litigiu şi folosirea lor ca mijloace de probă conform dreptului comun.

Citeste mai mult...

Importanta deciziei Cedo in cauza Danis si Asociatia Etnicilor Turci Impotriva Romaniei 16632/2009

Prin Decizia din 21 aprilie 2015, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat ca a existat o incalcare a dreptului de a candida pentru alegeri libere care garanteaza libera exprimare a poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, retinandu-se in acest sens incalcarea art. 3 din Protocolul nr. 1 coroborat cu art. 14 din Conventia Europeana.

La baza intregului sistem de drept se afla contractul dintre cetetean si stat prin care primul deleaga, transfera catre al doilea, drepturi si atributii care asigura cadrul juridic al functionarii statutului. Aceasta “delegare” este reinnoita la intervale de timp rezonabile, la care ar trebui sa se desfasoare alegeri libere prin care sa fie “legitimati” reprezentantii statului.

In ceea ce priveste cauza noastra, se poate observa ca dreptul cetatenilor romani de origine turca din Romania nu a fost respectat in substanta lui, prin faptul ca, din start, a fost impiedicat sa participe la alegeri un alt candidat decat cel preferat de puterea politica de la nivelul anului 2008.

Astfel, prin modificarea legii electorale cu mai putin de sase luni de zile, si introducerea unei conditii - aceea de avea statutului de utilitate publica – acordat tot de Guvernul Romaniei, a fost practic imposibil pentru orice alta organizatie a minoritatilor nationale de a participa la alegeri, din acest punct de vedere neexistand alegeri libere. Urmarea fireasca a acestei incalcari a art. 3 din Protocolul nr. 1 a fost faptul ca “au fost alese” in legislatura 2008-2012 aceleasi persoane din legislatura 2004-2008, fiind in fapt o reconfirmare a acestora din partea Guvernului si nu un rezultat al manifestarii de vointa a electoratului, ce nu a avut de ales, neexistand un contracandidat.

Citeste mai mult...

Tema principala de campanie electorala a avocatului Matei Petre pentru Consiliul Baroului Bucuresti

Cea mai importanta resursa in exercitarea profesiei de avocat este insusi „Baroul”. Institutia „Baroului” nu a fost niciodata vazuta ca o resursa in exercitarea profesiei de avocat, ci mai degraba doar ca o organizatie profesionala.

Intr-o piata de mai bine de un milion de potentiali clienti (raportat doar in Bucuresti), pentru cei peste 10.000 de avocati inscrisi in Baroul Bucuresti este nevoie de o strategie comuna in sensul specializarii profesiei, pentru a se evita „supraproductia” de servicii juridice cu consecinta inevitabila a scaderii pretului (onorariului).

In lipsa unei strategii la nivelul Baroului, eforturile individuale de specializare ale avocatilor sunt insuficiente pentru ca aceasta specializare sa aiba si rezultate pozitive.

Astfel, consider ca sunt necesare o serie de activitati constand in:

  • promovarea conceptului de specializare a avocatului;
  • formarea unor „corpuri de avocati” specializati de catre Barou prin cursuri de pregatire si formare continua, dar si prin evaluarea periodica a acestora;
  • promovarea prin intermediul Baroului a existentei acestor avocati specializati, pentru care exista o „garantie” in plus pentru potentialul client, oferita chiar de Barou.

Invederez faptul ca toate aceste activitati pot fi facute in actualul cadru legal, nefiind necesare modificari statutare, iar specializarea trebuie sa fie benevola, fara ca drepturile avocatilor ce nu doresc (din diferite motive) sa participe la aceste „programe” sa fie afectate. Principalul plus va fi doar acela de a folosi resursa „Baroul Bucuresti” pentru avocatii care doresc sa se specializeze.

“DREPTUL DE A ALEGE ŞI DE A FI ALES” ÎN CONTEXTUL GARANŢIILOR DATE DE CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UNIUNII EUROPENE

Petre MATEI

EU legislation provides common principles for European Parliament elections. The 1976's act concerning the election of the European Parliament's members, defines the common principles for all member states in organizing these elections. This act also sets out a number of electoral rules to be followed by all member states. However, the regulation of this election procedures are in the competence of the national parliaments, which creates a variety of regulations in the way that the member states representatives are appointed. Considering how it is regulated, the Romanian electoral legislation does not fulfill EU requirements and standards, being the result of previous political reality, prior of Romania's accession to the European Union. Romania's current electoral law infringe the rights that are guaranteed by the EU Charter of Fundamental Rights (art. 39 and art. 47).

1. Introducere

Cea mai bună formă de guvernare este aceea acceptată de către cei cărora le este adresată. Potrivit acestei concepţii, atât democraţia, cât şi sistemul totalitar, în orice formă s-ar materializa, pot constitui soluţii de management a unei societăţi sau comunităţi, atâta vreme cât acel regim răspunde nevoilor comunităţii. Din această perspectivă, statele sunt calificate în state cu regimuri politice democratice şi state cu regimuri politice autocratice.

Democraţia presupune “confruntarea liberă a punctelor de vedere şi alegerea celor mai bune soluţii în urma acestei confruntări”. Potrivit preşedintelui Abraham Lincoln, democraţia reprezintă “guvernarea nu numai de către popor, ci şi pentru popor, adică guvernarea în acord cu preferinţele poporului”. Democraţia impune participarea directă a cetăţenilor la guvernarea statului, prin alegerea reprezentativă în instituţiile acestuia.

Citeste mai mult...

AFFAIRE DANIS ET L’ASSOCIATION DES PERSONNES D’ORIGINE TURQUE c. ROUMANIE

En l’affaire Danis et l’Association des personnes d’origine turque c. Roumanie,

La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant en une chambre composée de :

          Josep Casadevall,président,
          Luis López Guerra,
          Ján Šikuta,
          Dragoljub Popović,
          Kristina Pardalos,
          Valeriu Griţco,
          Iulia Antoanella Motoc,juges,
et de Stephen Phillips, greffier de section,

Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 31 mars 2015,

Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date :

PROCÉDURE

1.  À l’origine de l’affaire se trouve une requête (no 16632/09) dirigée contre la Roumanie et dont un ressortissant de cet État et une association de droit roumain, M. Sabit Danis et l’Association des personnes d’origine turque (Asociaţia etnicilor turci) (« respectivement le requérant et la requérante »), ont saisi la Cour le 20 mars 2009 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales (« la Convention »).

Citeste mai mult...